Monica Iacob Ridzi - final trist de om politic

Al 13-lea ministru …

Ianuarie 1945. In urma somatiei lansata de fortele sovietice de ocupatie, de a mobiliza pe toti germanii cetateni romani in vederea deportarii in Uniunea Sovietica, la 13 ianuarie 1945 au inceput actiunile de deportare in masa din Romania in Uniunea Sovietica a unei parti din populatia civila de origine germana. Cine „conducea” la acel moment a decis cine va fi deportat si cine nu. Trebuiau deportati cat mai multi….

Printre cei deportati au fost si bunicii mei. Tatal meu avea atunci 1 an si 5 luni, exact cat are fetita mea in acest moment…Incepuse sa rosteasca primele cuvinte si era un copil vesel. A ramas plangand acasa cu bunica lui. Socul despartirii de mama a fost atat de mare incat a mutit. Pana la 5 ani nu a mai rostit niciun cuvant si a ramas toata viata cu un defect de vorbire.

Cand i-a deportat pe bunicii mei, bunica era insarcinata cu al doilea copil („nu se vede” i-a spus cel care decidea cine pleaca si cine nu…). Nu s-a putut impotrivi…I-au urcat in vagoane cu care erau transportate animalele si i-au deportat intr-un lagar de munca. Ajunsi acolo i-au pus sa munceasca in mina. De cate ori vorbesc cu bunica, imi spune cu lacrimi in ochi ca au fortat-o sa lucreze in mina pana in ziua cand a nascut. Dupa ce a nascut, dupa un timp au trimis-o acasa tot cu un bou vagon, impreuna cu mai multe femei care nascusera. „Toti copiii au murit pe drum. Au murit de foame. Nu aveam ce sa le dam sa manance. Cand trenul oprea, foarte rar, ne vindeam hainele de pe noi pentru un pumn de malai. Dar al meu a fost ingropat, nu aruncat” povesteste bunica plangand…intreb nedumerita ce vrea sa spuna si imi raspunde cu lacrimi in ochi ca trenul oprea foarte rar si mamele isi arucau copiii morti pe gemuletul mic de la vagon. „Cand copilul meu a murit, am refuzat sa-l arunc, l-am invelit intr-un scutec si l-am tinut in brate pana cand trenul a oprit in prima gara. Acolo am coborat si am fost ajutata sa sap o groapa. Am sapat-o cu mainile si cu un lemn gasit in apropiere. Copilul meu a fost ingropat, nu aruncat” repeta bunica obsesiv.

Ajunsa acasa dupa aproape un an, bolnava, distrusa dupa ce tocmai isi ingropase copilul nascut in lagar intr-o gara, tatal meu nu a mai recunoscut-o. Socul a fost si mai mare pentru bunica. Sotul in lagar, muncea in continuare in mina, un copil mort si cel ramas acasa nu o mai recunoaste… I-a trebuit mult timp sa isi revina. Dupa un an este anuntata ca sotul ei a avut un accident grav la mina si nu mai are nicio sansa…va muri. Mai trec 3 ani si se recasatoreste. Dupa un timp ramane din nou insarcinata. Pana sa nasca, se intoarce acasa primul ei sot, care de fapt nu murise cum fusese anuntata. A stat mult timp dupa accident intr-un spital si si-a revenit. Socul e din nou mare atat pentru bunica, cat si pentru tatal meu care pe vremea aceea avea varsta de acum a baietelului meu. Bunicul meu decide sa plece, gasind-o pe bunica recasatorita si insarcinata. 5 ani nu au stiut nimic unul de altul…Toata viata i-a urmarit acest episod nedrept din viata lor. O familie distrusa, un copil mort si unul afectat pentru tot restul vietii…Bunica implineste 93 de ani in 14 mai. Cand povesteste ce i s-a intamplat te cutremuri…

Tatal meu a decedat la 59 de ani. A fost un soc pentru mine. Au trecut 10 ani de atunci, dar si acum refuz sa cred ca nu mai este si il simt langa mine tot timpul. Tatal meu a fost si este un exemplu pentru mine. A fost un om modest, corect, cinstit si am crescut crezand in aceste valori. Cand era grav bolnav, ca si mine acum, am facut tot ce am putut sa fie bine. Din pacate, in cazul lui a fost o culpa medicala. A fost operat pe creier si, din eroare, medicul a sectionat o artera si a sangerat pana a murit, pentru ca in spital nu aveau dotarea necesara pentru a-l salva. Am inteles inca o data ca exista valori mult mai importante decat cele financiare, ca cea mai importanta este sanatatea si ca nu ne putem impotrivi sortii.

Am continuat sa traiesc impreuna cu sotul meu in modestul nostru apartament de 3 camere de la Petrosani. Si ne-am implicat mai mult in politica si eu, si el in speranta ca vom putea schimba ceva in bine in aceasta tara, mi-am dorit sa nu mai moara oameni nevinovati prin spitale si sa dam o sansa Vaii Jiului. Am crezut ca toti sunt corecti si cu frica de Dumnezeu, ca mine. Am fost naiva, recunosc.

Am platit politic si personal pentru naivitatea mea de a fi crezut prea mult in oameni. Am inteles pretul pe care credulitatea mea l-a impus intr-o lume mai mult mercantila, si mai putin cu suflet.

Mi s-a propus sa fiu ministrul Tineretului si Sportului in 13 decembrie 2008. Am avut o strangere de inima, nu as fi vrut. Argumentele colegilor din partid au fost puternice: ai demisionat din Parlamentul European, ai candidat si ai fost aleasa cu un numar foarte mare de voturi in Parlamentul Romaniei, nu poti sa refuzi… Am acceptat. Cand am aflat ca eram de fapt al 13 – lea ministru al sportului am avut o strangere de inima…dar recunosc, nu banuiam nicio secunda in acel moment ca intr-un minister salariatii pot face ce vor, peste capul ministrului. Mi-am spus, daca sunt corecta nu mi se poate intampla nimic. Din nou am fost naiva…

Dupa 5 ani de la evenimentele din 2 mai 2009, am fost condamnata de catre instanta de fond pentru ca as fi platit niste bani catre 2 firme desi, conform probelor din dosar banii au fost platiti la „ordinul” directorului general economic din minister, Paul Diaconu,  impotriva vointei mele.

De altfel inculpatul Paul Diaconu a recunoscut in instanta ca a ordonat sa se faca platile desi ministrul nu cunostea si nu incuviintase acest lucru (nu semnase  ordonantarile de plata). Declaratie Paul Diaconu:  „In legatura cu platile, in general, arat ca inculpata Ridzi amana semnarea ordonantarilor de plata. Este adevarat ca i-am cerut inculpatului Mircea sa faca platile pentru ziua de 2 mai, insa am considerat ca acesta este suficient de precaut sa faca aceste plati in conditii de legalitate”, „…am ordonat sa faca plata mai repede”. Aceasta declaratie a fost facuta de catre inculpatul Paul Diaconu la ultimul termen de judecata din data de 09 februarie 2015.

Mai mult, am dovedit cu probe incontestabile ca ordonantarile de plata aferente contractelor pentru care am fost trimisa in judecata nu au fost semnate de catre mine, deci nu am dispus plata asa cum sustin procurorii in rechizitoriu. Ordonantarile de plata in original existau pe biroul meu, nesemnate la momentul demisiei mele si le-am predat asa, nesemnate, ministrului  Sorina Luminita Placinta, prin procesul-verbal nr. 596 / 19 august 2009. Am atasat acest document la dosar. Judecatorii fondului nu l-au vazut.

In plus, am dovedit in instanta faptul ca la momentul efectuarii platilor, 11 mai 2009 nu ma aflam in tara, eram la Bruxelles, deci nu aveam cum sa semnez ordonantarile de plata. (platile nu puteau fi facute in absenta vizei de Control Financiar Preventiv, care s-a pus, conform copiei dupa registru, tot in 11 mai 2009. Dupa aplicarea acestei vize ar fi trebuit ca eu sa semnez, ori eu eram la Bruxelles). In 12 mai 2009 cand mi-au fost prezentate spre semnare ordonantarile de plata, am refuzat semnarea lor, solicitand tot atunci efectuarea unui raport de control. In acel moment nimeni nu mi-a comunicat faptul ca plata se facuse in 11 mai 2009 in absenta semnaturilor mele. Am atasat documente doveditoare la dosar. Judecatorii fondului nu le-au vazut.

De altfel, directorul general economic din minister  a recunoscut in instanta ca si-a permis sa faca pe perioada mandatului meu de ministru 600 de plati, fara ca eu ca ministru sa fi dispus acele plati, cum cere legea. Faptul ca pe perioada mandatului meu de ministru s-au efectuat plati de catre directorul economic fara ca eu sa fi semnat ordonantarile de plata, este consemnat si in raportul Curtii de Conturi si in Decizia Curtii de Conturi nr. 30.390/30.08.2010.

Am scris sute de pagini despre probele din acest dosar, care dovedesc clar ca nu am nicio implicare in savarsirea faptelor pentru care am fost trimisa in judecata.

Am fost naiva pana in ultima clipa si am crezut ca voi fi achitata de catre instanta de fond, pentru ca, in ce ma priveste, singura solutie probata si corecta este achitarea.

Sunt in acest moment epuizata dupa aproape 6 ani de atacuri profunde si nedrepte la adresa mea si a familiei mele, de momente in care am crezut ca nimic nu mai are rost si am fost pe punctul de a claca. Familia m-a ajutat sa nu cedez. Sotul meu m-a sprijinit. Cei 2 copii au fost tot timpul langa mine, copiii din pacate sunt si ei afectati, sunt bolnavi …

Din pacate acesti ultimi 6 ani din viata si-au pus amprenta definitiv asupra vietii si familiei mele. Sunt 6 ani in care bolile pe care le aveam s-au agravat si au aparut si altele noi. Sunt 6 ani in care am alergat intre spitale, avocati, experti, instanta si iar spitale…

Voi spera pana in ultima clipa ca aceia care vor decide soarta mea si a copiilor mei, vor vedea si vor cantari mai mult decat instanta de fond probele aflate la dosar. Voi spera ca se va tine cont si de probele noi pe care instanta de fond nu le-a vazut.

Copiii mei au nevoie de mama, acasa.

Altarul de sacrificu are nevoie de al 13 – lea ministru …

Sunt aspecte pe care nu as fi vrut sa le spun niciodata instantei, dar avocatul m-a convins ca e mai bine sa depunem si documentele medicale, pe langa probele depuse la dosar. Mi-as dori ca nu aspectele medicale sa primeze in decizia instantei ci probele din dosar care dovedesc nevinovatia mea, dar am depus si rapoartele medicale instantei pentru a dovedi ca, din pacate, situatia mea medicala este foarte grava.

Numai Dumnezeu stie cate zile mai am de trait, dar ma rog Lui ca acele zile sa le traiesc langa copiii mei, acasa.

Sper sa nu am soarta bunicii … ma intreb daca ma va mai recunoaste fetita … ce as putea sa ii spun baietelului meu de 4 ani si 9 luni … m-am oprit din scris si am plecat cu lacrimi in ochi sa il tin in brate pana adoarme…

Preluare de pe blogul personal

http://www.monicaridzi.ro/

Proiectul de Lege privind revizuirea CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI - un proiect pe placul UDMR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

       CAMERA DEPUTAŢILOR                             SENAT

                                                                                                  

     

LEGE

privind REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

            Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic.- Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

            1. La articolul 1, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.

            2. La articolul 2, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(2¹), cu următorul cuprins:

(2¹) Demnitatea umană este sursa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi este inviolabilă. Toate formele de autoritate publică trebuie să respecte și să protejeze demnitatea umană.

            3. Alineatul (3) al articolului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

            4. După alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(3¹), cu următorul cuprins:

(3¹) Prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor.

            5. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă ori religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilități, vârstă sau pe orice altă situaţie este interzisă.

            6. La articolul 6, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.

            7. La articolul 6, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(2¹), cu următorul cuprins:

(2¹) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se iau după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

            8. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

            Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea liberă a identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt sau în care aceştia se află, precum şi a dreptului internaţional.

            9. Articolul 10 se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:

            (1) România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, precum şi cu celelalte subiecte de drept internaţional şi acţionează în politica sa externă pentru realizarea interesului naţional, pe baza respectului reciproc şi în conformitate cu principiile, cu tratatele internaţionale la care este parte şi cu celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.

            (2) România este stat membru al Uniunii Europene.

            10. Alineatul (1) al articolului 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu.

            11. La articolul 12, după alineatul (4), se introduce un alineat nou, alin.(4¹), cu următorul cuprins:

(4¹) Minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.

            12. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi, se bucură de drepturile şi libertăţile garantate şi stabilite prin Constituţie şi alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

            13. Alineatul (4) al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Cetăţenii Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

            14. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 21 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen optim şi previzibil.

(4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt gratuite.

            15. Alineatele (4)  şi (8) ale articolului 23 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale.

(8) Celui condus administrativ, reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele conducerii administrative, ale reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

            16. La articolul 23, după alineatul (13), se introduce un alineat nou, alin.(13¹), cu următorul cuprins:

(13¹) Este interzisă folosirea unor probe obţinute în mod ilegal, cu excepţia cazului când acestea sunt în favoarea celui acuzat.

            17. Alineatul (2) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) In tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, şi să dispună de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării.

            18. La articolul 24, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alin.(2¹), cu următorul cuprins:

(2¹) În tot cursul procesului penal este garantat principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare.

            19. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Viaţa intimă, familială, privată şi datele cu caracter personal”

(1) Autorităţile publice garantează dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora sau ordinea publică.

(3) Autorităţile publice garantează dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi au obligaţia de a lua măsurile de protejare a acestor date.

(4) Respectarea prevederilor alin. (3)  se supune controlului unei autorităţi autonome.

            20. Alineatul (3) al articolului 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Percheziţia se dispune de către judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.

            21. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice, al altor comunicări efectuate prin mijloace  electronice, al datelor de trafic, al datelor de localizare şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil şi garantat. 

(2) Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal.

            22. Alineatul (4) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.

            23. Alineatele (3), (5), (7) şi (8) ale articolului 30 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) Libertatea de exprimare implică şi libertatea de a înfiinţa mijloace de comunicare în masă.

(5) Mijloacele de comunicare în masă au obligaţia de a declara public sursele finanţării şi structura acţionariatului. Procedura declarării se stabileşte prin lege.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, profanarea drapelului naţional, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

           

(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine, după caz, autorului, celui care exercită răspunderea editorială sau mijlocului de comunicare în masă, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

           

            24. La articolul 31, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(2¹), cu următorul cuprins:

(2¹) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă potrivit legii, sunt supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice.

            25. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Serviciile publice de radio, de televiziune şi agenţiile publice de presă sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi agenţii de presă, precum şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.

            26. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Dreptul la educaţie”

(1) Accesul la educaţie este garantat, în condiţiile legii.

(2) Dreptul la educaţie este garantat, în condiţiile legii, şi se asigură prin învăţământul preşcolar, prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi  de perfecţionare prevăzute de lege.

(3) Educaţia trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale.

(4) Învăţământul general se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

(5) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

(6) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, precum şi burse de merit, în condiţiile legii.

(7) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii cu respectarea standardelor de calitate în educaţie pentru fiecare nivel  şi formă de învăţământ.

(8) Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna, în mod independent, structurile şi funcţiile de conducere şi de a stabili, potrivit prevederilor legale şi standardelor de calitate, misiunea educaţională şi de cercetare.

(9) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

           

            27. La articolul 33, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Patrimoniul cultural naţional constituit din patrimoniul cultural imobil, patrimoniul cultural mobil şi patrimoniul cultural imaterial formează elementul de perenitate al moştenirii culturale şi al identităţii naţionale şi sunt ocrotite de lege.

            28. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.

            29. La articolul 33, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(3¹), cu următorul cuprins:

(3¹) Statul promovează diversitatea expresiilor culturale la nivel naţional şi încurajează dialogul intercultural.

            30. La articolul 35, după alineatul (2), se introduc două alineate noi, alin.(2¹) şi (3¹), cu următorul cuprins:

(2¹) Statul asigură protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea patrimoniului natural.

(3¹) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor, definite potrivit legii.

            31. La articolul 37, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(2¹), cu următorul cuprins:

(2¹) Pot participa la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaţilor  şi pentru funcţia de Preşedinte al României numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

            32. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

            Cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European, în condiţiile legii  şi cu respectarea dispoziţiilor Tratatelor Uniunii Europene.”

            33. Alineatul (2) al articolului 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.

            34. Alineatele (2) şi (4) ale articolului 41 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă au drepturi la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea în muncă, regimul de muncă al femeilor şi tinerilor, instituirea salariului minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

           

(4) La muncă egală, femeile primesc remuneraţie egală cu bărbaţii.

            35. Alineatul (1) al articolului 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Dreptul de proprietate şi creanţele  împotriva statului sunt garantate. Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic cu plata obligaţiilor fiscale, în condiţiile legii.

            36. Alineatul (1) al articolului 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, cu respectarea principiul interesului superior al acestora.

            37. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 49 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor, cu respectarea principiului interesului superior al acestora.

(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu dizabilităţi. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.

            38. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Protecţia persoanelor cu dizabilităţi”

            Persoanele cu dizabilităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate de şanse. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor şi de incluziune, prevenire şi tratament în vederea participării efective a persoanelor cu dizabilități în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

            39. După articolul 51, se introduce un articol nou, art.51¹, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

“Dreptul la o bună administrare”

            Orice persoană are dreptul de a beneficia, în raporturile sale cu administraţia publică, de un tratament imparţial, echitabil și de a obţine, într-un termen rezonabil, un răspuns la solicitările sale.

            40. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 52 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1)  Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.

           

(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii.

            41. Alineatul (2) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, pentru o perioadă limitată şi să înceteze de îndată ce a încetat situaţia care a determinat-o şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

            42. La articolul 55, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(3¹), cu următorul cuprins:

(3¹) România este stat membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

            43. Alineatul (1) al articolului 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Avocatul Poporului este instituţia autonomă care are drept scop promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în raporturile acestora cu autorităţile publice.

            44. La articolul 58, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate. Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile ori în caz de deces.

            45. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Parlamentul este alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor.

            46. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 62 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1)  Senatul şi Camera Deputaţilor sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

(3) Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

47. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 63 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Senatul şi Camera Deputaţilor sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

48. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 64 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

           

(3) Senatorii şi deputaţii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi.

            49. La articolul 64, după alineatul (4), se introduce un alineat nou, alin.(4¹), cu următorul cuprins:

(4¹) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu excepţia magistraţilor. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.

            50. Alineatul (5) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere rezultate din alegeri.

51. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 65 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Senatul şi Camera Deputaţilor lucrează în şedinţe separate. 

(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii  senatorilor şi deputaţilor, pentru:

a) primirea mesajelor Preşedintelui României;

b) suspendarea preşedintelui României;

c) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;

d) acordarea votului de încredere Guvernului;

e) dezbaterea şi votarea moţiunilor de cenzură;

f) angajarea răspunderii Guvernului în condiţiile art. 114 din Constituţie;

g) aprobarea strategiei naţionale de securitate a României;

h) declararea mobilizării totale sau parţiale;

i) declararea stării de război;

j) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;

k) îndeplinirea oricăror alte atribuţii care, potrivit Constituţiei se exercită în şedinţă comună.”

            52. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 66 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Senatul şi Camera Deputaţilor se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.

           

(1) Senatul şi Camera Deputaţilor se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor sau al deputaţilor.

53. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Senatul şi Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.

            54. După articolul 67, se introduce un articol nou, art.67¹, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

„Atribuţii în domeniul afacerilor Uniunii  Europene”

(1) Senatul şi Camera Deputaţilor verifică respectarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii de către proiectele legislative de la nivelul Uniunii Europene în conformitate cu tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în condiţiile stabilite prin lege organică.

(2) Senatul şi Camera Deputaţilor sunt implicate în formularea poziţiilor României în cadrul procesului decizional la nivelul Uniunii Europene.

(3) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alineatele (1) şi (2), Senatul şi Camera Deputaţilor adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

            55. Denumirea Secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Statutul senatorilor şi al deputaţilor”

56. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) În exercitarea mandatului, senatorii şi deputaţii sunt în serviciul poporului.

            57. Articolului 70 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Mandatul senatorilor şi al deputaţilor”

(1) Senatorii şi deputaţii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.

(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:

a) la data întrunirii legale a Camerelor nou alese;

b) în caz de demisie;

c) în caz de pierdere a drepturilor electorale,

d) în caz de incompatibilitate;

e) la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau într-o altă formaţiune politică;

g) în caz de deces.

            58. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 71 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, senator şi deputat.

           

(2) Calitatea de senator sau de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

            59. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Senatorii şi deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

           

(2) Senatorii şi deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Senatorii şi deputaţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.

           

(3) În caz de infracţiune flagrantă, senatorii şi deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

            60. La alineatul (3) al articolului 73, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Naţional de Securitate;

            61. La alineatul (3) al articolului 73, după lit.i) se introduc patru noi litere, lit.i¹), i²), i³ şi) i⁴),  cu următorul cuprins:

i¹) statutul profesiilor juridice;

i²) statutul Băncii Naţionale a României;

i³) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale;

i⁴) organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi;

            62. Alineatele (1) şi (4) ale articolului 74 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 75.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(4) Senatorii, deputaţii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.

            63. Alineatele (1) - (4) ale articolului 75 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1)  Iniţiativele legislative se supun dezbaterii şi adoptării Senatului, în calitate de primă Cameră competentă,  cu excepţia celor  privind organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului precum şi regimul general privind autonomia locală, a celor privind ratificarea actelor internaţionale, inclusiv  cele referitoare la acordarea de împrumuturi externe, precum şi cele care au ca obiect de reglementare măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora, pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 30 de zile. Pentru coduri şi proiectele de legi de complexitate deosebită, termenul este de 45 de zile. În cazul depăşirii acestor termene, se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

(3) Senatul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin  regulamentul propriu de organizare şi funcţionare:   

a) Avocatul Poporului;

b) preşedintele şi preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ;

c) consilierii Curţii de Conturi;

d) preşedintele Consiliului Economic şi Social;

e) directorii serviciilor de informaţii;

f) reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar.

(4) Senatul exercită controlul parlamentar asupra tuturor autorităţilor sau instituţiilor publice prevăzute la alin.(3), potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

64. Alineatul (5) al articolului 75 se abrogă.

65. După alineatul (5) al articolului 75, se introduce un alineat nou, alin.(5¹), cu următorul cuprins:

(5) În cazul iniţiativelor legislative ce intră în dezbaterea şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi în cazul aprobării strategiei naţionale de securitate, Parlamentul se pronunţă în termen de maximum 6 luni de la sesizare.

            66. Alineatul (1) al articolului 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Legile organice, legile prin care este restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, în condiţiile art.53, precum şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

            67. La articolul 76, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alin.(2¹), cu următorul cuprins:

(2¹) Intervenţiile legislative asupra legilor organice nu se pot realiza prin acte normative de nivel inferior.

68. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 77 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele României poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele României a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

            69. La articolul 78, se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Accesul la varianta electronică a Monitorului Oficial este gratuit şi nu poate fi îngrădit.

            70. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 80 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

            71. Denumirea articolului 81 se modifică şi va avea următorul cuprins:

                                                              „Alegerea Preşedintelui României”

            72. Alineatul (2) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în şedinţă comună, următorul jurământ:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

            73. Alineatul (1) al articolului 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

74. Alineatele (1) - (3) ale articolului 85 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Preşedintele României desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

           

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele  României revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, după audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului.

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului.

            75. La articolul 85, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(3¹), cu următorul cuprins:

(3¹) Preşedintele României nu poate refuza propunerea prim-ministrului de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului.

            76. Alineatul (1) al articolului 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii.

            77. Alineatul (1) al articolului 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a preşedinţilor partidelor, a formaţiunilor sau a alianţelor politice parlamentare, Preşedintele României dizolvă Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin trei solicitări de învestitură.

            78. La articolul 89, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Preşedintele României dizolvă Parlamentul şi în situaţia în care o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere.

            79. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei.

(2) Cetăţenii care iniţiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puţin jumătate dintre judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(3) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30 % din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

            80. La articolul 91, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

            81. Denumirea şi alineatul (1) ale articolului 92 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Atribuţii în domeniul securităţii naţionale”

(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate.

            82. Alineatul (2) al articolului 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui României se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

            83. La articolul 92, după alineatul (4), se introduc patru alineate noi, alin.(5)-(8), cu următorul cuprins:

(5) Preşedintele României propune Senatului candidaţii pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii şi director al Serviciului de Informaţii Externe.

(6) Preşedintele României numeşte şeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului.

(7) În maximum 6 luni de la depunerea jurământului, Preşedintele României înaintează Parlamentului Strategia Naţională de Securitate.

(8) Preşedintele României prezintă anual Parlamentului un mesaj privind starea securităţii naţionale.

            84. Alineatele (1) – (3) ale articolului 95 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Senat şi de Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele României poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul senatorilor şi deputaţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui României.

            85. La articolul 95, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(3¹), cu următorul cuprins:

(3¹) Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate. Prevederile art.90 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.

            86. Articolul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul senatorilor şi deputaţilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

           

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea  senatorilor şi deputaţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele României este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele României este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

87. Alineatul (1) al articolului 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Dacă funcţia de Preşedinte al României devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

88. Alineatul (2) al articolului 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de prim-ministru.

            89. Alineatul (1) al articolului 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare aprobat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

            90. La articolul 102, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(3¹), cu următorul cuprins:

(3¹) Guvernul asigură reprezentarea României la reuniunile instituţiilor Uniunii Europene, cu excepţia celor prevăzute la art.91 alin.(1¹).

            91. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 103 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri și care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri, care au obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Senat şi de Camera Deputaţilor, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii  senatorilor şi deputaţilor.

            92. La articolul 103, după alineatul (3) se introduc trei alineate noi, alin.(3¹) - (3³), cu următorul cuprins:

(3¹) În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri care au obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(3²) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(3³) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României dizolvă Parlamentul.

            93. Alineatul (1) al articolului 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.

            94. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Prim-ministrul”

(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Senatului şi Camerei Deputaţilor rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe prim-ministru.

           

(3) Dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern.

(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea prim-ministrului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

            95. După articolul 107, se introduce un articol nou, art.107¹, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

„Atribuţii în domeniul securităţii naţionale”

Prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Securitate.

            96. Alineatul (4) al articolului 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

            97.  Alineatul (2) al articolului 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Numai Senatul, Camera Deputaţilor şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

            98. Alineatul (1) al articolului 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data învestirii noului Guvern.

            99. Alineatul (1) al articolului 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Senat, Camera Deputaţilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.

100. Alineatul (2) al articolului 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Senatul sau Camera Deputaţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

            101. Alineatul (1), (2) şi (4) ale articolului 113 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor.

(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaţilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.

(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, senatorii şi deputaţii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.

            102. Alineatul (1) al articolului 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul îşi poate angaja, o singură dată într-o sesiune parlamentară, răspunderea în faţa Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

            103. Alineatul (6) al articolului 115 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale ori privind regimul infracţiunilor, pedepselor şi al executării acestora, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

            104. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Consiliul Naţional de Securitate”

(1) Consiliul Naţional de Securitate organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.

               

(2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

(3) Consiliul Naţional de Securitate prezintă anual sau oricând este solicitat rapoarte de activitate Parlamentului.

105. După articolul 119 se introduce o nouă secţiune, Secţiunea 1¹, cu denumirea „Administraţia publică centrală în teritoriu”, alcătuită din art.119¹ – Prefectul şi subprefectul”, cu următorul cuprins:

„Secţiunea 1¹ Administraţia publică centrală în teritoriu”

„Art.119¹. – Prefectul şi subprefectul”

(1) Guvernul numeşte, în unităţile administrativ-teritoriale, prefecţi şi subprefecţi, în condiţiile legii.

(2) Prefectul şi subprefectul sunt reprezentanţii Guvernului pe plan local şi conduc serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

(3) Atribuţiile prefectului şi ale subprefectului se stabilesc prin lege organică.

(4) Între prefecţi şi subprefecţi, pe de o parte, consiliile locale, primari, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, precum şi consiliile regionale şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului regional, judeţean sau local,  al  preşedintelui consiliului judeţean, al preşedintelui consiliului regional sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa  competentă, potrivit legii.

            106. Alineatul (1) al articolului 120 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. Descentralizarea serviciilor publice se realizează, cu respectarea principiului subsidiarităţii, prin asigurarea integrală a resurselor financiare necesare pentru exercitarea, în bune condiţii, a competenţelor transferate.

            107. Articolul 122 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Autorităţi judeţene şi regionale”

(1) Consiliul judeţean şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

(2) Consiliul regional şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor judeţene, în vederea realizării serviciilor publice de interes regional.

(3) Consiliul judeţean şi consiliul regional sunt alese şi funcţionează în condiţiile legii.

(4) Preşedintele consiliului judeţean şi preşedintele consiliului regional sunt aleşi şi îndeplinesc atribuţii în condiţiile legii.

            108. Articolul 123 se abrogă.

            109. Alineatul (4) al articolului 126 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Compunerea şi organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin legea sa organică.

            110. Partea introductivă şi lit.b) ale alineatului (2) al articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 membri, din care:

................................................................

b) 4 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;”

            111. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre judecătorii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.

            112. La articolul 133, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alin.(4¹), cu următorul cuprins:

(4¹) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi din funcţie de adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare şi funcţionare.

            113. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii propun Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secţiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

            114. Alineatul (2) al articolului 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Statul garantează şi promovează creşterea competitivităţii economiei româneşti prin:

a) libertatea activităţilor economice, protecţia concurenţei loiale, protecţia consumatorilor, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;

b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;

d) exploatarea resurselor de producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi ;

e) dezvoltarea economică în condiţiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii  echilibrului ecologic;

f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;

g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.

            115. După art.137 se introduce un articol nou, art.137¹, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

„Moneda naţională şi banca centrală

(1) Banca Naţională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică autonomă, ale cărei prerogative, administrare şi funcţionare se reglementează prin lege, în conformitate cu normele de drept internaţional care decurg din tratatele la care România este parte.

(2) În exercitarea prerogativelor sale, Banca Naţională a României nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului.

(3) Banca centrală are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României.

(4) În conformitate cu tratatele constitutive şi actele legislative ale Uniunii Europene, prin lege organică se pot reglementa:

a) transferul de prerogative ale Băncii Naţionale a României la Banca Centrală Europeană

b) recunoaşterea circulaţiei şi înlocuirea monedei naţionale cu moneda euro.”

            116. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 138 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor,  ale judeţelor şi ale regiunilor.

(2) Guvernul elaborează anual sau multianual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le transmite instituţiilor Uniunii Europene, după informarea prealabilă a Parlamentului asupra conţinutului acestora.

            117. Alineatele (3) - (6) ale articolului 140 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) La cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Senat pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Senat, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Senat, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

            118. Alineatul (1) al articolului 142 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Trei judecători sunt numiţi Senat, trei de Camera Deputaţilor, şi trei de Preşedintele României.

            119. La art.146 literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, din oficiu sau la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 25 de senatori sau de cel puţin 50 de deputaţi.

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a prim-ministrului sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

            120. Lit.l) al art.146 se abrogă.

            121. Denumirea Titlului VI se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Apartenenţa României la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord”

            122. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 148 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Ratificarea tratatelor prin care sunt modificate sau completate tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi tratatele prin care este modificat sau completat Tratatul Atlanticului de Nord, se face printr-o lege adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu votul a două treimi din numărul senatorilor şi deputaţilor.

(2) România asigură respectarea, în cadrul ordinii juridice naţionale, a dreptului Uniunii Europene, conform obligaţiilor asumate prin actul de aderare şi prin celelalte tratate semnate în cadrul Uniunii.

            123. Articolul 149 se abrogă.

            124. Alineatul (1) al articolului 150 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor sau al deputaţilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

            125. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 151 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Senat şi de Camera Deputaţilor, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul senatorilor şi deputaţilor.

            126. Alineatul (3) al articolului 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Dispoziţiile art. 90 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.

            127. Alineatul (2) al articolului 154 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Consiliul Legislativ, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii de revizuire a Constituţiei, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

            128. Alineatele (4) - (6) ale art.155 se abrogă.

            Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din…………….., cu respectarea prevederilor articolului 151 alineatul (1) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Senatului,

George Crin Laurenţiu Antonescu

            Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din…………….., cu respectarea prevederilor articolului 151 alineatul (1) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor,

Valeriu Ştefan Zgonea