PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT
LEGE
privind REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI
Parlamentul
României adoptă prezenta lege:
Articol unic.- Constituţia României,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 octombrie
2003, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1,
după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu
următorul cuprins:
(11) România
recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al
Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al
Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.
2. La articolul 2, după alineatul
(2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins:
(21) Demnitatea
umană este sursa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi este
inviolabilă. Toate formele de autoritate publică trebuie să respecte și să protejeze demnitatea umană.
3. Alineatul (3) al articolului 3 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în
comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii,
unele oraşe sunt declarate municipii.
4. După alineatul (3),
se introduce un alineat nou, alin.(31), cu următorul cuprins:
(31) Prin
lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni
administrative ale regiunilor.
5. La articolul 4,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) România
este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice
discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură
genetică, limbă, credinţă ori religie, opinii politice sau de altă natură,
apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilități,
vârstă sau pe orice altă situaţie este interzisă.
6. La articolul 6, după alineatul (1), se
introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:
(1¹) Reprezentanţii
legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului
minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi
executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea identităţii lor.
7. La articolul 6,
după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu
următorul cuprins:
(21) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la
păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase se iau după consultarea organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale.
8. Articolul 7 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din
afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea liberă a identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase,
cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt sau în care aceştia
se află, precum şi a dreptului internaţional.
9. Articolul 10 se
modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:
(1) România
întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, precum şi cu
celelalte subiecte de drept internaţional şi acţionează în politica sa externă
pentru realizarea interesului naţional, pe baza respectului reciproc şi în
conformitate cu principiile, cu tratatele internaţionale la care este parte şi
cu celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(2) România
este stat membru al Uniunii Europene.
10. Alineatul (1)
al articolului 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben
stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de
la lance: albastru, galben, roşu.
11. La articolul
12, după alineatul (4), se introduce un alineat nou, alin.(41), cu
următorul cuprins:
(41) Minorităţile naţionale pot
folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care
reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.
12. Alineatul (1)
al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi, se bucură de
drepturile şi libertăţile garantate şi stabilite prin Constituţie şi alte legi
şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
13. Alineatul (4)
al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Cetăţenii Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul
de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
14. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 21 se modifică şi
vor avea următorul cuprins:
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la
soluţionarea cauzelor într-un termen optim
şi previzibil.
(4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt gratuite.
15. Alineatele (4)
şi (8) ale articolului 23 se modifică şi
vor avea următorul cuprins:
(4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în
procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea
preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată
competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii şi numai în
cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale.
(8) Celui condus administrativ, reţinut sau arestat i se
aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele conducerii
administrative, ale reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai
scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat,
ales sau numit din oficiu.
16.
La articolul 23, după alineatul (13), se
introduce un alineat nou, alin.(131), cu următorul cuprins:
(131) Este interzisă folosirea unor
probe obţinute în mod ilegal, cu excepţia cazului când acestea sunt în favoarea
celui acuzat.
17. Alineatul (2)
al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) In
tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau
numit din oficiu, şi să dispună de timpul şi înlesnirile
necesare pentru pregătirea apărării.
18. La articolul
24, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alin.(21), cu
următorul cuprins:
(21)
În tot cursul procesului penal este
garantat principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare.
19. Articolul 26
se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Viaţa intimă, familială, privată şi datele cu
caracter personal”
(1) Autorităţile publice garantează dreptul la viaţă
intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi,
dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora sau ordinea publică.
(3) Autorităţile publice garantează dreptul la
protecţia datelor cu caracter personal şi au obligaţia de a lua măsurile de
protejare a acestor date.
(4) Respectarea prevederilor alin. (3) se supune controlului unei autorităţi
autonome.
20. Alineatul (3) al articolului 27 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(3) Percheziţia
se dispune de către judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul
cauzei şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.
21. Articolul 28
se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor
trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice, al altor comunicări efectuate
prin mijloace electronice, al datelor de
trafic, al datelor de localizare
şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil şi garantat.
(2) Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea
trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor,
interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un
suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice,
inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui
sistem de comunicaţii electronice sau
a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se
dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi
numai în cursul procesului penal.
22. Alineatul (4)
al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4)
Sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire
religioasă.
23. Alineatele (3),
(5), (7) şi (8) ale articolului 30 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Libertatea de exprimare implică şi libertatea de a
înfiinţa mijloace de comunicare în masă.
(5) Mijloacele
de comunicare în masă au obligaţia de a declara public sursele finanţării şi
structura acţionariatului. Procedura declarării se stabileşte prin lege.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a
naţiunii, profanarea drapelului naţional, îndemnul la război de agresiune, la
ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene,
contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea
civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine,
după
caz, autorului, celui care exercită răspunderea editorială sau mijlocului de
comunicare în masă, în condiţiile legii. Delictele de presă se
stabilesc prin lege.
24. La articolul
31, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu
următorul cuprins:
(21) Proiectele
de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile
publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă potrivit legii, sunt
supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice.
25. Alineatul (5)
al articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Serviciile publice de radio, de televiziune şi agenţiile
publice de presă sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi
politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor
servicii şi agenţii de presă, precum şi controlul parlamentar asupra
activităţii lor se reglementează prin lege organică.
26. Articolul 32
se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Dreptul la educaţie”
(1) Accesul la educaţie este garantat, în condiţiile legii.
(2) Dreptul la
educaţie este garantat, în condiţiile legii, şi se asigură prin învăţământul preşcolar, prin
învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie
şi de perfecţionare prevăzute de lege.
(3) Educaţia
trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea
respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale.
(4) Învăţământul general se desfăşoară în limba română.
În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de
circulaţie internaţională.
(5) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor
naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în
această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se
stabilesc prin lege.
(6) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii.
Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din
familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, precum şi burse de merit, în condiţiile legii.
(7) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în
unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii cu
respectarea standardelor de calitate în educaţie pentru fiecare
nivel şi formă de învăţământ.
(8) Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică
capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi
nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna, în mod
independent, structurile şi funcţiile de conducere şi de a stabili, potrivit prevederilor legale şi standardelor de
calitate, misiunea educaţională şi de cercetare.
(9) Statul asigură libertatea învăţământului religios,
potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul
religios este organizat şi garantat prin lege.
27. La articolul
33, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu
următorul cuprins:
(11)
Patrimoniul cultural naţional constituit din patrimoniul cultural imobil, patrimoniul cultural mobil şi patrimoniul cultural imaterial formează
elementul de perenitate al moştenirii culturale şi al identităţii naţionale şi
sunt ocrotite de lege.
28. Alineatul (3) al articolului
33 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii
spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi
conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane,
promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
29. La articolul 33, după alineatul (3), se
introduce un alineat nou, alin.(31), cu următorul cuprins:
(31) Statul
promovează diversitatea expresiilor culturale la nivel naţional şi încurajează
dialogul intercultural.
30. La articolul
35, după alineatul (2), se introduc două alineate noi, alin.(21) şi
(31), cu următorul cuprins:
(21) Statul asigură protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea patrimoniului
natural.
(31)
Sunt interzise relele
tratamente aplicate animalelor, definite potrivit legii.
31. La articolul 37, după alineatul (2), se introduce un
alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins:
(21) Pot
participa la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaţilor şi pentru funcţia de Preşedinte al României
numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte
de data alegerilor.
32. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
Cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi
în Parlamentul European, în condiţiile legii
şi cu respectarea dispoziţiilor Tratatelor Uniunii Europene.”
33. Alineatul (2)
al articolului 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile
ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a principiilor
statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei
României sunt neconstituţionale.
34. Alineatele (2)
şi (4) ale articolului 41 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Persoanele
care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă au drepturi la
măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi
sănătatea în muncă, regimul de muncă al femeilor şi
tinerilor, instituirea salariului minim brut pe ţară,
repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii
deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi
alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(4) La muncă egală, femeile primesc remuneraţie egală cu
bărbaţii.
35. Alineatul (1)
al articolului 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Dreptul de proprietate şi creanţele împotriva
statului sunt garantate. Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic
cu plata obligaţiilor fiscale, în condiţiile legii.
36. Alineatul (1)
al articolului 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Familia se
întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi
pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi
instruirea copiilor, cu
respectarea principiul interesului superior al acestora.
37. Alineatele (1)
şi (2) ale articolului 49 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de
protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor, cu respectarea principiului interesului
superior al acestora.
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare
pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu dizabilităţi. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a
tinerilor se stabilesc prin lege.
38. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
“Protecţia persoanelor cu dizabilităţi”
Persoanele cu dizabilităţi se bucură de toate drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate de şanse.
Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor
şi de incluziune, prevenire şi tratament în vederea participării efective a
persoanelor cu dizabilități în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi
îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.
39. După articolul
51, se introduce un articol nou, art.511, cu următoarea denumire şi
următorul cuprins:
“Dreptul
la o bună administrare”
Orice persoană are dreptul de a beneficia, în raporturile
sale cu administraţia publică, de un tratament imparţial, echitabil și
de a obţine, într-un termen rezonabil, un răspuns la solicitările sale.
40. Alineatele (1)
şi (3) ale articolului 52 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1)
Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în
termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea prejudiciului
printr-o despăgubire echitabilă.
(3) Statul răspunde
patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea
statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat
funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de
regres, în condiţiile legii.
41. Alineatul (2)
al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este
necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu
situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, pentru
o perioadă limitată şi să înceteze de îndată ce a încetat situaţia
care a determinat-o şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a
libertăţii.
42. La articolul
55, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(31), cu
următorul cuprins:
(31)
România este stat membru al
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
43. Alineatul (1)
al articolului 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Avocatul
Poporului este instituţia autonomă care are drept scop promovarea şi apărarea
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în raporturile acestora cu
autorităţile publice.
44. La articolul
58, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu
următorul cuprins:
(11)
Avocatul Poporului este numit
pe o durată de 5 ani. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe
domenii de activitate. Mandatul
Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie,
incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi
îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile ori în caz de deces.
45. Alineatul (2)
al articolului 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Parlamentul este alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor.
46. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 62 se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
(1) Senatul şi Camera Deputaţilor sunt alese prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(3) Numărul
deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă
reprezentanţii cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
47. Alineatele
(1) şi (2) ale articolului 63 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Senatul şi
Camera Deputaţilor sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se
prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de
urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor se desfăşoară în
cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
48. Alineatele
(2) şi (3) ale articolului 64 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Fiecare Cameră îşi alege un
birou permanent. Preşedintele Senatului
şi preşedintele Camerei Deputaţilor
se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor
permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor
permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Senatorii şi deputaţii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit
regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie
grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care
au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri
parlamentare noi.
49. La articolul
64, după alineatul (4), se introduce un alineat nou, alin.(41), cu
următorul cuprins:
(41) Orice
persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană
fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după
caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din
partea acesteia, cu excepţia magistraţilor. Activitatea comisiei parlamentare nu
se poate substitui organelor judiciare.
50. Alineatul (5)
al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Birourile
permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei
politice a fiecărei Camere rezultate din alegeri.
51. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 65 se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Senatul şi Camera Deputaţilor lucrează
în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune,
potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, pentru:
a) primirea mesajelor Preşedintelui României;
b) suspendarea preşedintelui
României;
c) aprobarea bugetului de
stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
d)
acordarea votului de încredere Guvernului;
e) dezbaterea şi votarea
moţiunilor de cenzură;
f) angajarea răspunderii
Guvernului în condiţiile art. 114 din Constituţie;
g) aprobarea strategiei
naţionale de securitate a României;
h)
declararea mobilizării totale sau parţiale;
i)
declararea stării de război;
j)
suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
k) îndeplinirea oricăror alte
atribuţii care, potrivit Constituţiei se exercită în şedinţă comună.”
52. Alineatele (1)
şi (2) ale articolului 66 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Senatul şi Camera Deputaţilor se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima
sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A
doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii
decembrie.
(1) Senatul şi Camera Deputaţilor se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la
cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a
cel puţin o treime din numărul senatorilor
sau al deputaţilor.
53. Articolul 67 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Senatul şi Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa
majorităţii membrilor.
54. După articolul
67, se introduce un articol nou, art.671, cu următoarea denumire şi
următorul cuprins:
„Atribuţii
în domeniul afacerilor Uniunii Europene”
(1) Senatul şi Camera Deputaţilor verifică respectarea principiilor
subsidiarităţii şi proporţionalităţii de către proiectele legislative de la nivelul Uniunii Europene în
conformitate cu tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în condiţiile
stabilite prin lege organică.
(2) Senatul şi Camera Deputaţilor sunt implicate în formularea
poziţiilor României în cadrul procesului decizional la nivelul Uniunii
Europene.
(3) În scopul îndeplinirii
atribuţiilor prevăzute la alineatele (1) şi (2), Senatul şi Camera Deputaţilor adoptă hotărâri cu votul
majorităţii membrilor prezenţi.
55. Denumirea
Secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Statutul senatorilor şi al deputaţilor”
56. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) În exercitarea mandatului, senatorii şi deputaţii sunt în serviciul poporului.
57. Articolului 70
se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Mandatul
senatorilor şi al deputaţilor”
(1) Senatorii
şi deputaţii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a
Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii
jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:
a) la
data întrunirii legale a Camerelor nou alese;
b) în
caz de demisie;
c) în caz de pierdere a drepturilor
electorale,
d) în caz de incompatibilitate;
e)
la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea
căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic
sau într-o altă formaţiune politică;
g) în caz de deces.
58. Alineatele (1)
şi (2) ale articolului 71 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, senator şi deputat.
(2) Calitatea de senator
sau de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii
publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
59. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Senatorii şi deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Senatorii şi
deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru
fapte care nu au legătură cu
voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Senatorii
şi deputaţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără
încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.
(3) În caz de infracţiune
flagrantă, senatorii şi deputaţii
pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa
neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În
cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va
dispune imediat revocarea acestei măsuri.
60. La alineatul
(3) al articolului 73, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Naţional de
Securitate;
61. La alineatul
(3) al articolului 73, după lit.i) se introduc patru noi litere, lit.i1),
i2), i3 şi) i4), cu următorul cuprins:
i1)
statutul profesiilor juridice;
i2)
statutul Băncii Naţionale a României;
i3)
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale;
i4) organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi;
62. Alineatele (1)
şi (4) ale articolului 74 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz,
Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 75.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să
provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste
judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel
puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(4) Senatorii,
deputaţii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele
de legi.
63. Alineatele (1)
- (4) ale articolului 75 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Iniţiativele
legislative se supun dezbaterii şi adoptării Senatului, în calitate de primă
Cameră competentă, cu excepţia
celor privind organizarea administraţiei
publice locale, a teritoriului precum şi regimul general privind autonomia
locală, a celor privind ratificarea actelor internaţionale, inclusiv cele referitoare la acordarea de împrumuturi
externe, precum şi cele care au ca obiect de reglementare măsurile legislative
ce rezultă din aplicarea acestora, pentru care Camera Deputaţilor este prima
Cameră sesizată.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 30 de
zile. Pentru coduri şi proiectele de
legi de complexitate deosebită, termenul este de 45 de zile. În cazul
depăşirii acestor termene, se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) Senatul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile
stabilite prin lege sau prin
regulamentul propriu de organizare şi funcţionare:
a)
Avocatul Poporului;
b)
preşedintele şi preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ;
c)
consilierii Curţii de Conturi;
d)
preşedintele Consiliului Economic şi Social;
e)
directorii serviciilor de informaţii;
f) reprezentanţii
oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar.
(4) Senatul
exercită controlul parlamentar asupra tuturor autorităţilor sau instituţiilor
publice prevăzute la alin.(3), potrivit regulamentului propriu de organizare şi
funcţionare.
64. Alineatul
(5) al articolului 75 se abrogă.
65. După alineatul (5) al articolului 75, se introduce un alineat nou,
alin.(51), cu următorul cuprins:
(5) În
cazul iniţiativelor legislative ce
intră în dezbaterea şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor,
precum şi în cazul aprobării strategiei naţionale de securitate, Parlamentul se
pronunţă în termen de maximum 6 luni de la sesizare.
66. Alineatul (1)
al articolului 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Legile organice, legile prin care este restrâns
exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, în condiţiile art.53, precum şi
hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii
membrilor fiecărei Camere.
67. La articolul
76, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alin.(21), cu
următorul cuprins:
(21) Intervenţiile
legislative asupra legilor organice nu se pot realiza prin acte normative de
nivel inferior.
68. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 77 se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele României poate cere Parlamentului, o
singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele României a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut
verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10
zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei
Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
69. La articolul
78, se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:
(11) Accesul
la varianta electronică a Monitorului Oficial este gratuit şi
nu poate fi îngrădit.
70. Alineatele (1)
şi (2) ale articolului 80 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Preşedintele
României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul
independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea
Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop,
Preşedintele României exercită
funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
71. Denumirea articolului 81 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Alegerea Preşedintelui României”
72. Alineatul (2) al articolului 82 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune
în faţa Senatului şi a Camerei
Deputaţilor, în şedinţă comună, următorul jurământ:
"Jur
să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi
materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr
democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
73. Alineatul (1)
al articolului 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se
exercită de la data depunerii jurământului.
74. Alineatele (1) - (3) ale articolului 85 se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Preşedintele României desemnează candidatul pentru
funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere
acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a
postului, Preşedintele României revocă şi numeşte, la
propunerea prim-ministrului, după audierea candidatului în comisiile de
specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă
structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea
exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării
Parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului.
75. La articolul
85, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(31), cu
următorul cuprins:
(31) Preşedintele
României nu poate refuza propunerea prim-ministrului de revocare şi numire a
unor membri ai Guvernului.
76. Alineatul (1)
al articolului 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1)
Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat
probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării,
asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii.
77. Alineatul (1)
al articolului 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a preşedinţilor partidelor, a
formaţiunilor sau a alianţelor politice parlamentare, Preşedintele României
dizolvă Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru
învestitura Guvernului, în termen de 60
de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin trei
solicitări de învestitură.
78. La articolul 89,
după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu
următorul cuprins:
(11)
Preşedintele României dizolvă Parlamentul şi în situaţia în care o hotărâre în
acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere.
79. Articolul 90
se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Preşedintele României sau cel puţin 250.000 de
cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin
referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor
referitoare la revizuirea Constituţiei.
(2) Cetăţenii
care iniţiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puţin
jumătate dintre judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe sau în
municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături
în sprijinul acestei iniţiative.
(3) Referendumul
este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30 % din numărul persoanelor
înscrise în listele electorale.
80. La articolul
91, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu
următorul cuprins:
(11) Preşedintele
reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile
externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau
completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
81. Denumirea şi
alineatul (1) ale articolului 92 se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
“Atribuţii în domeniul securităţii naţionale”
(1) Preşedintele
României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte
al Consiliului Naţional de Securitate.
82. Alineatul (2) al articolului 92 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a
Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în
cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui României se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel
mult 5 zile de la adoptare.
83. La articolul
92, după alineatul (4), se introduc patru alineate noi, alin.(5)-(8), cu
următorul cuprins:
(5) Preşedintele României propune Senatului
candidaţii pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii
şi director al Serviciului de Informaţii Externe.
(6) Preşedintele României numeşte şeful Statului
Major General, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului.
(7) În maximum 6 luni de la depunerea jurământului, Preşedintele
României
înaintează Parlamentului Strategia Naţională de Securitate.
(8) Preşedintele României prezintă anual
Parlamentului un mesaj privind starea securităţii naţionale.
84. Alineatele (1)
– (3) ale articolului 95 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă
prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie
de Senat şi de Camera Deputaţilor,
în şedinţă comună, cu votul majorităţii senatorilor
şi deputaţilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele României poate da Parlamentului
explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi
iniţiată de cel puţin o treime din numărul senatorilor şi deputaţilor şi se aduce, neîntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui României.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este
aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea
Preşedintelui României.
85. La articolul
95, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(31), cu
următorul cuprins:
(31) Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar
propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile
valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de
zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate. Prevederile
art.90 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.
86. Articolul 96
se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Senatul şi
Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi
din numărul senatorilor şi deputaţilor,
pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2)
Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea senatorilor
şi deputaţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui
României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3)
De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele României este suspendat de drept.
(4)
Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Preşedintele României este
demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
87. Alineatul (1) al articolului 98 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1)
Dacă funcţia de Preşedinte al României
devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau
dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile,
interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de
preşedintele Camerei Deputaţilor.
88. Alineatul (2) al articolului 100 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(2)
Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale
prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi
(3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se
contrasemnează de prim-ministru.
89. Alineatul (1)
al articolului 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare
aprobat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării
şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
90. La articolul 102, după alineatul (3), se introduce
un alineat nou, alin.(31), cu următorul cuprins:
(31)
Guvernul asigură reprezentarea
României la reuniunile instituţiilor Uniunii Europene, cu excepţia celor
prevăzute la art.91 alin.(11).
91. Alineatele (1)
şi (3) ale articolului 103 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Preşedintele României îl desemnează drept
candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic,
respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de
mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în
care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri și care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele României îl desemnează drept
candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic,
respectiv alianţa politică participante la alegeri, care au obţinut cel mai mare număr de
voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Senat şi de Camera Deputaţilor, în
şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul
majorităţii senatorilor şi deputaţilor.
92. La articolul
103, după alineatul (3) se introduc trei alineate noi, alin.(31) - (33),
cu următorul cuprins:
(31)
În cazul în care candidatul pentru funcţia
de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa
Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu
obţine votul de încredere, Preşedintele
României
îl desemnează drept candidat pentru funcţia
de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa
politică participante la alegeri care au obţinut
al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului
oficial al alegerilor.
(32) În cazul
în care cel de-al doilea candidat la funcţia de
prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa
Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu
obţine votul de încredere, Preşedintele
României
îl desemnează drept candidat pentru funcţia
de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie
de formaţiuni politice parlamentare care însumează majoritatea
absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al
alegerilor.
(33) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se
prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul
prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României
dizolvă Parlamentul.
93. Alineatul (1) al articolului 104 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1)
Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune
individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.
94. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Prim-ministrul”
(1) Prim-ministrul
conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând
atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Senatului şi Camerei Deputaţilor rapoarte şi declaraţii cu
privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe
prim-ministru.
(3) Dacă prim-ministrul
se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia
revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile,
Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru
interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul,
pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă prim-ministrul îşi reia activitatea
în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător
şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea prim-ministrului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
95. După articolul
107, se introduce un articol nou, art.1071, cu următoarea denumire
şi următorul cuprins:
„Atribuţii în domeniul securităţii naţionale”
Prim-ministrul este vicepreşedinte
al Consiliului Naţional de Securitate.
96. Alineatul (4)
al articolului 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se
semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia
punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au
caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
97. Alineatul (2) al articolului 109 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Numai Senatul, Camera Deputaţilor şi Preşedintele României au dreptul
să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în
exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României
poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui
membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată
aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
98. Alineatul (1)
al articolului 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1)
Guvernul îşi exercită mandatul până la data învestirii noului Guvern.
99. Alineatul (1) al articolului 111 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1)
Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului
parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi
documentele cerute de Senat, Camera
Deputaţilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor
acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă
implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor
sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
100. Alineatul (2) al articolului 112 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Senatul
sau Camera Deputaţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi
exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori,
după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
101. Alineatul (1),
(2) şi (4) ale articolului 113 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Senatul şi
Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată
Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor.
(2)
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total
al senatorilor şi deputaţilor
şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(4)
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, senatorii şi deputaţii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în
aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care
Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.
102. Alineatul (1) al articolului 114 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Guvernul îşi poate angaja, o singură dată într-o
sesiune parlamentară, răspunderea în faţa Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în şedinţă comună, asupra
unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de
lege.
103. Alineatul (6)
al articolului 115 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în
domeniul legilor constituţionale ori privind regimul infracţiunilor, pedepselor
şi al executării acestora, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale
statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie,
drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică.
104. Articolul 119
se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Consiliul Naţional de Securitate”
(1)
Consiliul Naţional de Securitate organizează şi coordonează unitar activităţile care
privesc securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii
internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară,
precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
(2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt
obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.
(3) Consiliul Naţional de Securitate
prezintă anual sau oricând este solicitat rapoarte de activitate Parlamentului.
105. După
articolul 119 se introduce o nouă secţiune, Secţiunea 11, cu
denumirea „Administraţia publică centrală
în teritoriu”, alcătuită din art.1191 – Prefectul şi
subprefectul”, cu următorul cuprins:
„Secţiunea
11 Administraţia publică
centrală în teritoriu”
„Art.1191. – Prefectul şi subprefectul”
(1) Guvernul numeşte, în unităţile
administrativ-teritoriale, prefecţi şi subprefecţi, în condiţiile legii.
(2) Prefectul şi subprefectul sunt
reprezentanţii Guvernului pe plan local şi conduc serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului şi ale
subprefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi şi subprefecţi, pe de o parte,
consiliile locale, primari, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, precum
şi consiliile regionale şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de
contencios administrativ, un act al consiliului regional, judeţean sau
local, al preşedintelui consiliului judeţean, al
preşedintelui consiliului regional sau al primarului, în cazul în care
consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii.
106. Alineatul (1) al articolului 120 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale
se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi
deconcentrării serviciilor publice. Descentralizarea serviciilor publice se
realizează, cu respectarea principiului subsidiarităţii, prin asigurarea
integrală a resurselor financiare necesare pentru exercitarea, în bune
condiţii, a competenţelor transferate.
107. Articolul 122 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
“Autorităţi judeţene şi regionale”
(1) Consiliul
judeţean şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice
pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul
regional şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice
pentru coordonarea activităţii consiliilor judeţene, în vederea realizării
serviciilor publice de interes regional.
(3) Consiliul
judeţean şi consiliul regional sunt alese şi funcţionează în condiţiile legii.
(4) Preşedintele consiliului judeţean şi preşedintele
consiliului regional sunt aleşi şi îndeplinesc atribuţii în condiţiile legii.
108. Articolul 123 se abrogă.
109. Alineatul (4) al articolului 126 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(4) Compunerea şi organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, precum şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin legea
sa organică.
110. Partea
introductivă şi lit.b) ale alineatului (2) al articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2)
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 membri, din care:
................................................................
b)
4 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care
se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia
participă numai la lucrările în plen;”
111. Alineatele
(3) şi (4) ale articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un
mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre judecătorii prevăzuţi la
alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de
4 ani.
112. La articolul
133, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alin.(41), cu
următorul cuprins:
(41) Magistraţii
aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi din funcţie
de adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le
reprezintă, potrivit legii speciale de organizare şi funcţionare.
113. Alineatul (1)
al articolului 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Secţiile Consiliului
Superior al Magistraturii propun Preşedintelui României numirea în funcţie a
judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în
condiţiile legii. Secţia de
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv
cariera profesională a judecătorilor, iar Secţia de procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a
procurorilor. Hotărârile secţiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
114. Alineatul (2)
al articolului 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Statul garantează şi promovează creşterea competitivităţii
economiei româneşti prin:
a) libertatea activităţilor
economice, protecţia concurenţei loiale, protecţia consumatorilor, crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b)
protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi
valutară;
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice
naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor de
producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului
nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi ;
e) dezvoltarea economică în
condiţiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii echilibrului ecologic;
f)
crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
115.
După art.137 se introduce un articol nou, art.1371, cu următoarea
denumire şi următorul cuprins:
„Moneda naţională şi banca centrală
(1) Banca
Naţională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică
autonomă, ale cărei prerogative, administrare şi funcţionare se reglementează
prin lege, în conformitate cu normele de drept internaţional care decurg din
tratatele la care România este parte.
(2) În
exercitarea prerogativelor sale, Banca Naţională a României nu poate solicita
sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului.
(3) Banca centrală are dreptul să emită însemne
monetare pe teritoriul României.
(4) În
conformitate cu tratatele constitutive şi actele legislative ale Uniunii Europene,
prin lege organică se pot reglementa:
a) transferul de prerogative ale Băncii Naţionale a
României la Banca
Centrală Europeană
b) recunoaşterea circulaţiei şi înlocuirea monedei
naţionale cu moneda euro.”
116.
Alineatele (1) şi (2) ale
articolului 138 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor, ale judeţelor şi ale regiunilor.
(2) Guvernul elaborează anual sau multianual proiectul
bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le
transmite instituţiilor Uniunii Europene, după informarea prealabilă a
Parlamentului asupra conţinutului acestora.
117. Alineatele (3)
- (6) ale articolului 140 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) La cererea Senatului
sau a Camerei Deputaţilor, Curtea de Conturi controlează modul de
gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Senat pentru un
mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de
Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată
durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru
judecători.
(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din
consilierii de conturi numiţi de Senat, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute
de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către
Senat, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
118. Alineatul (1)
al articolului 142 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3)
Trei judecători sunt numiţi Senat,
trei de Camera Deputaţilor, şi
trei de Preşedintele României.
119. La art.146
literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri
internaţionale, din oficiu sau la
sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 25 de senatori sau de cel puţin
50 de deputaţi.
e) soluţionează conflictele juridice de natură
constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României,
a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a prim-ministrului sau a preşedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii;
120. Lit.l) al
art.146 se abrogă.
121. Denumirea
Titlului VI se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Apartenenţa României la Uniunea Europeană
şi la
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord”
122. Alineatele
(1) şi (2) ale articolului 148 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Ratificarea tratatelor prin care sunt modificate sau
completate tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi tratatele
prin care este modificat sau completat Tratatul Atlanticului de Nord, se face
printr-o lege adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu
votul a două treimi din numărul senatorilor şi deputaţilor.
(2) România asigură respectarea, în cadrul ordinii juridice
naţionale, a dreptului Uniunii Europene, conform obligaţiilor asumate prin
actul de aderare şi prin celelalte tratate semnate în cadrul Uniunii.
123. Articolul 149
se abrogă.
124.
Alineatul (1) al articolului 150 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(1)
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la
propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor sau al deputaţilor,
precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
125.
Alineatele (1) şi (2) ale articolului 151
se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1)
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Senat şi de Camera Deputaţilor, cu o
majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
(2)
Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Senatul şi Camera Deputaţilor, în
şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul senatorilor şi deputaţilor.
126. Alineatul (3) al articolului 151 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(3)
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel
mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Dispoziţiile art. 90 alin.(3) se
aplică în mod corespunzător.
127. Alineatul (2)
al articolului 154 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Consiliul Legislativ, în termen de 3 luni de la
data intrării în vigoare a legii de revizuire a Constituţiei, va examina
conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau,
după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.
128. Alineatele (4) - (6) ale
art.155 se abrogă.
Această
lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din…………….., cu respectarea
prevederilor articolului 151 alineatul (1) din Constituţia României,
republicată.
Preşedintele
Senatului,
George
Crin Laurenţiu Antonescu
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în
şedinţa din…………….., cu respectarea prevederilor articolului 151 alineatul (1)
din Constituţia României, republicată.
Preşedintele
Camerei Deputaţilor,
Valeriu
Ştefan Zgonea
